24.7 C
Cluj-Napoca
duminică, aprilie 14, 2024
spot_img
AcasăCluj LifestyleCând desenul se transformă în terapie. Povestea gemenelor care-au pus pe picioare,...

Când desenul se transformă în terapie. Povestea gemenelor care-au pus pe picioare, la Cluj, un atelier cu mandale

spot_img

Au făcut studii în același domeniu, iar dincolo de sânge, pe gemenele Andrada și Simina le leagă și un destin comun, care a căpătat culoare, și la propriu și la figurat, după ce au descoperit mandalele. Cum a luat naștere primul atelier de mandale, de la Cluj:

Andrada și Simina Neamț sunt două surori gemene născute în Cluj-Napoca, în vârstă de 32 de ani, cu o pasiune pentru desen din copilărie, pe care au integrat-o ulterior în ateliere de terapie, absolvind Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Au un master în același domeniu, iar dincolo de sânge, pe cele două le leagă un destin comun, care a căpătat culoare, la propriu și la figurat, după ce au descoperit mandalele, într-o formare de psihoterapii transpersonale la Timișoara.

Atunci și-au dat seama că pot duce terapia la un nivel mai aproape de esența lor, împletind împreună desenul cu dezvoltarea personală prin MandalaTales, un proiect al cărui scop e să îi ajute pe participanți să fie în armonie cu trăirile lor, având la bază atelierele terapeutice cu desen de mandale.

„Ideea de terapie înseamnă să exprimi ce ai în interior, ceea ce oamenii nu prea fac. Își bagă trăirile în sertare, le închid acolo, le neagă, poate chiar nu știu de existența lor, uită ce nu vor să trăiască. Mandala devine o oglindă pentru ce nu avea formă și culoare în interior înainte. Știm că e foarte ușor să dai sfaturi celorlalți, deci odată ce ne vedem din exterior și ne obiectivizăm experiența, automat găsim răspunsuri la care nu ne gândeam înainte.

E ca în filmele cu detectivii care își pun toate informațiile pe un panou, fac un pas în spate și spun <<A!>>. Gândurile pe care noi le experimentăm secvențial devin, prin mandala, o imagine de ansamblu a unor părți care nu sunt exprimate și doar se întâmplă în interiorul nostru.

Mandala e deosebită și prin faptul că are formă circulară, deci nu are un început sau un sfârșit. Nu te mai gândești ce ai putea să mai adaugi, pe când la un peisaj poți să te gândești că mai e ceva sus, la stânga și așa mai departe. Mandala e ca și cum te-ai ridica deasupra labirintului și o poți privi imaginându-ți cum se mișcă”, spun gemenele, referitor la arta mandalei.

Mandala ca autocunoaștere: „Ne-am uitat una la cealaltă și ne-am zis că am găsit răspunsul.”

Dintre toate formele de autocunoaștere, cele două s-au oprit asupra desenelor de acest fel, pe care le-au descoperit după master, când au plecat la Timișoara pentru o formare în psihoterapii transpersonale.

„Acolo am descoperit mai multe modalități de autocunoaștere și exprimare. Una dintre metode era să ne exprimăm într-o mandala experiențele avute într-o meditație sau respirație, în funcție de ce făceam.

Pentru mine a fost un moment revelator, fiindcă de mică îmi placea să desenez, dar niciodată nu știam ce. Când am descoperit mandalele, am răspuns la întrebarea mea. Puteam desena orice și arăta bine, datorită simetriei și formei circulare care ajută să redai frumos ceea ce vrei să exprimi. M-am îndrăgostit de ele, am simțit că am găsit ce căutam”, împărtășește Andrada.

Pentru Simina, procesul a fost asemănător.

„Ne-am uitat una la cealaltă și ne-am zis că am găsit răspunsul. Am aflat și că nu suntem singurele care folosesc mandalele ca instrument de autocunoaștere. Ele au fost introduse în psihoterapie de către Carl Jung, care le-a descoperit în Orient și le-a adus în munca sa cu pacienții.

Am citit despre asta, am căutat mai multe informații, a fost ca o formă de validare că suntem pe drumul cel bun și am continuat să le folosim în terapie, pentru accesarea subconștientului, chiar a inconștientului, iar rezultatele întotdeauna au fost pozitive. Deci experiența a validat intenția”, indică ea.

Au rezonat în mod special cu mandalele deoarece au fost înclinate de mici spre desen. Neștiind ce să schițeze pe atunci, adesea ajungeau să deseneze flori, ca apoi, peste 2 decenii, să afle că sunt mandale, de fapt.

Cu Jung ajung la răspunsul mult căutat: „Căutam ceva care să includă și latura spirituală și să fie validat de știință.”

Totodată, gemenele au explicat cum funcționează psihologia transpersonală, abordată prima oară de Jung.

„La Cluj-Napoca se studiază psihologia cognitiv-comportamentală, care ține de personalitate. Transpersonalul trece dincolo de personalitate, include și latura spirituală, acea dimensiune a sufletului pe care o abordează Jung și cu care noi am rezonat instant”, notează facilitatoarele.

Astfel, psihologia transpersonală ține cont și de experiențele subiective pe care le au oamenii în viața de zi cu zi, valorificând stările alterate sau extinse de conștiență. Cea clasică studiază doar starea de veghe, în timp ce psihologia transpersonală include experiențele aproape de moarte (EAM sau NDE în engleză – near death experiences), ieșirile din corp (out-of-body experiences, OBE), visele, sincronicitățile, experiențele pe care le au oamenii la ceremoniile cu plante și așa mai departe.

Psihologie, dar și spiritualitate validată de știință: „Nu am vrut să ne îndepărtăm de societate.”

Clujencele își doreau să studieze mai mult decât ce oferea programa de la Cluj, alegând să se formeze în psihologia transpersonală în Timișoara, singurul loc unde puteau studia această ramură.

„Nu zic că nu e suficient, dar pentru sufletul nostru a fost altfel călătoria. Căutam ceva care să includă și latura spirituală și să fie validat de știință. Formarea pe care am făcut-o e acreditată de Colegiul Psihologilor din București. Nu am vrut să ne îndepărtăm de societate, am vrut să integrăm partea spirituală în societate prin lucrul nostru.”, adaugă Andrada.

Pentru ea, spiritualitatea înseamnă inteligență și înțelepciune.

„E momentul ăla când faci tot posibilul și lucrezi la propria persoană, dar ai o înțelegere că există ceva mai mare decât tine și că exiști ca minte, corp și spirit – nu doar minte, pe ce se axează psihologia”, susține aceasta.

Pentru Simina, spiritualitatea e canvasul din spatele culorilor.

„Dacă acele culori ar fi personalitatea, canvasul care susține toată dinamica lor ar fi spiritualitatea, spiritul din spatele personalității”, împărtășește ea.

Ce se întâmplă într-un atelier de mandale: „Îi primim pe toți așa cum sunt, cum ne primește și natura pe noi.”

Cele două ghidează ateliere terapeutice cu mandale de 4 ani, creând spațiul în care oamenii se pot conecta cu acel sine interior, dându-și singuri răspunsurile de care au nevoie – se lasă cu conștientizări, lacrimi și râsete.

„Nu mă simt datoare să le răspund eu la probleme. Ei au toate datele problemei, răspunsul e în interiorul lor, dar au nevoie de un spațiu în care să poată accesa latura aia, să lase să iasă la suprafață ce au ei nevoie.

Un psiholog își dorește ca pacientul să plângă, să râdă. Mereu au fost împăcați. Au simțit o înțelegere la final. Accesând și eliberând o stare, ulterior ești ca nou. Desigur că, pentru a face asta, e nevoie și de un anumit grad de confort. La început le vorbim despre confidențialitate, pentru că atelierele implică multă vulnerabilitate și sinceritate cu propria persoană.

Nu pornim de la premisa că trebuie să fim doar flower power, ci de la premisa că trebuie să fim ca în natură și îi primim pe toți așa cum sunt, cum ne primește și natura pe noi”, precizează Andrada.

Terapia cu mandale se poate face și acasă: „Nu vrem să acaparăm, ci să oferim.”

De aceea, în mandale nu există reguli, culorile nu trebuie să se potrivească, fiind acceptat orice. Iar desenul, la bază, devine o formă de meditație prin care participanții privesc mai atent către interior. Potrivit facilitatoarelor, în general, ei vin pentru că rezonează cu tematica aleasă pentru atelierele respective, fiind deschiși.

„Unii revin, iar la un moment dat renunță pentru că înțeleg ideea. Noi încercăm să îi învățăm cum să folosească procesul și acasă. Odată ce cunoști tehnica, poți să o aplici oricând și nu trebuie să fie așa sofisticată ca aici.

Aici intrăm în multe amănunte, dar poate fi făcută și în 5-10 minute acasă. E o tehnică ce poate fi învățată, astfel că oamenii nu vin la nesfârșit, iar noi nu vrem să îi acaparăm, ci să le oferim, să îi învățăm, ca să se descurce singuri mai departe.

Cei care vin la atelier sunt, de obicei, deschiși. Vin fete și băieți interesați de a se cunoaște mai bine prin activități noi, dar și din dorința de a cunoaște oameni noi. Nu vin la distracție, vin pentru că sunt în căutare de ceva”, explică ele.

Feedback înainte de finanțe: „Publicul e ca o nișă.”

De-a lungul celor 4 ani, au lucrat cu numeroși participanți, feedback-ul primit fiind singurul lucru care le-a motivat să continue.

„După atelier, ei merg acasă cu un mesaj de la mandala, un mesaj pentru sufletul lor, cu o înțelegere mai bună despre ceea ce au explorat în atelierul respectiv. Workshop-urile au diferite teme, iar feedback-urile sunt cea mai mare satisfacție, totodată motivul pentru care continuăm să le desfășurăm.

De 4 ani facem asta și nu mereu au fost oameni interesați. Publicul e ca o nișă. Dacă ar fi fost să ne luăm după partea financiară, după ideea de succes, ar părea fără sens. Dar când ajungem acasă și cei 4-5 participanți ne scriu mulțumiri, sau când îi revedem la alte ateliere, asta ne determină să mai organizăm ateliere. E fain și când vin persoane din recomandări, asta iar ne umple sufletul de fericire.

În plus, și noi aplicăm ceea ce le spunem lor. Le folosim ca o metodă de autocunoaștere, desenăm aproape în fiecare zi mandale. Eu mi-am creat o relație cu ele și am înțeles cum pot să primesc răspunsuri atunci când trebuie să iau o decizie, când nu am o înțelegere clară asupra a ceea ce se întâmplă. Experiența cu ele mă ajută să îmi dau seama că, într-adevăr, funcționează”, povestește Andrada.

Jurnalul de mandale, pentru copilul interior: „E o practică jucăușă, creativă și revelatoare.”

Alături de Simina, a creat un jurnal pentru cei care vor să exploreze mai mult.

„La un moment dat, nu mai aveam agende în care să ne desenăm mandalele și am creat jurnalele mandala, în care ai spațiu de desen și spațiu de autocunoaștere, de scriere în cuvinte și câteva întrebări ajutătoare. În fiecare zi facem asta, e o practică jucăușă, creativă și revelatoare.

E momentul ăla când te pui la masă și ai toate culorile și foaia albă în față. E o conexiune cu copilul interior, ca o amintire din copilărie, ține de joacă și creație. E o altă modalitate de a te cunoaște mai bine, dincolo de discursul clasic cu terapeutul, cu care suntem noi obișnuiți”, spun clujencele.

Destinul comun al gemenelor, susținut de părinți: „Suntem o echipă foarte bună.”

Au crescut împreună, ambele fiind pasionate de arta vizuală din copilărie și cred că moștenesc înclinările artistice de la bunicul lor, care era meșter.

„Îi plăcea să lucreze cu mâinile, e singurul din familie de la care am putea avea pasiunea pentru desen”, spun acestea.

La maturitate, au făcut aceleași studii și au combinat arta cu autocunoașterea prin proiectul Mandala Tales. Dar dincolo de legătura de sânge și de aspectul profesional, despre cele două se poate spune că au un destin comun.

„Cred că avem aceeași direcție, de aceea am ajuns să facem împreună ceea ce facem, plus că suntem o echipă foarte bună. Ne-am consultat între noi când am luat deciziile, dacă nu ne-am fi înțeles bine, cred că am fi luat-o de la sine pe căi diferite. Un rol important l-au avut și părinții noștri, care ne-au tratat egal și cu multă iubire pe amândouă.

Fără mama nu știu dacă am fi ajuns să ne creăm un stil de viață prin mandale. Prețuim atunci când părinții ne acceptă așa cum suntem și cred că ăsta e unul dintre ingredientele principale pentru toți oamenii care și-au explorat o latură mai neconvențională de a trăi”, menționează gemenele.

Tablouri și case pictate cu mandale: „Toate, adunate, creează un stil de viață.”

Potrivit spuselor lor, părinții sunt cei mai mari fani, reacționând la toate postările pe care le fac pe pagina de Facebook. atât acolo, cât și pe mandalatales.ro, se pot găsi mai multe produse lucrate de Andrada și Simina, printre care și jurnalul, întrucât nu se întrețin exclusiv din atelierele terapeutice pe care le desfășoară ocazional.

„Suntem recunoscătoare când rămânem cu un ban după atelier, dar nu ne întreținem doar din asta. Noi și pictăm, facem mandale personalizate, de 2-3 ani pictăm case – interior și exterior – și toate, adunate, creează un stil de viață.

Am avut și încurajarea părinților, după cum am mai spus, și știam că, dacă e să rămânem fără bani, cineva are grijă de noi, iar asta e foarte important – să ai o siguranță în sufletul tău că nu ești singur în lumea asta și că ai pe cineva care e de acord cu ce faci și te susține”, mai spun surorile Neamț.

Sunt de părere că nimic nu e întâmplător și au încredere că cine rezonează cu ele participă la ateliere, unde deschise să împărtășească din cunoștințele și experiența lor.

„Ne bucurăm să avem o activitate în viața de zi cu zi în care să și servim lumea, nu doar pe noi. Asta e suficient ca să simțim că suntem pe calea mea cea bună, că nu suntem un pion nesemnificativ”, conchid gemenele.

Pentru a fi la curent cu activitatea și stocul lor, vizitează mandalatales.ro, site-ul unde se găsesc toate informațiile, precum și pagina de Facebook MandalaTales.

Video: Gabriel Neacșu/ Foto: Arhivă Personală

Articole asemănătoare

Yoga și „India secretă”, prin ochii Monicăi: a vrut să fie ghid turistic, dar a devenit ghid pentru oameni, în călătorii interioare

Monica Filip e o mamă din Cluj, care și-a schimbat viața la 180 de grade după ce a descoperit beneficiile yoga. Obișnuia să lucreze...

Roxana își deschide sufletul și grădina pentru cei care vor o experiență autentică în mijlocul naturii

Vă amintiți de Roxana, care a dat blocurile gri din Cluj pe un colț de rai rural? Ei bine, bistrițeanca își deschide sufletul și...

Din Burundi, în România: Aventura „clujeană” a Dianei

Diane Roman Inamahoro are 35 de ani, este mamă a 4 copii, este originară din Burundi iar acum 11 ani s-a mutat la Cluj....

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

cele mai recente

Yoga și „India secretă”, prin ochii Monicăi: a vrut să fie ghid turistic, dar a devenit ghid pentru oameni, în călătorii interioare

Monica Filip e o mamă din Cluj, care și-a schimbat viața la 180 de grade după ce a descoperit beneficiile yoga. Obișnuia să lucreze...

Roxana își deschide sufletul și grădina pentru cei care vor o experiență autentică în mijlocul naturii

Vă amintiți de Roxana, care a dat blocurile gri din Cluj pe un colț de rai rural? Ei bine, bistrițeanca își deschide sufletul și...

Din Burundi, în România: Aventura „clujeană” a Dianei

Diane Roman Inamahoro are 35 de ani, este mamă a 4 copii, este originară din Burundi iar acum 11 ani s-a mutat la Cluj....

Raul Rusu, tânărul care-a făcut magie cu sâmburii de curmale. Cum arată „surogatul de cafea”, care este și lichid și solid::

Cine crede că la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj nu se face magie se înșeală! O demonstrează Raul Rusu, un tânăr...

Povestea lui Emil Sitaru, profesorul cu cea mai impresionantă colecție de seturi de șah din țară: „Șahul mi-a adus numai bucurii!”

Aproape 180 de șahuri, din peste 40 de țări, de pe 6 continente, aceasta este colecția impresionantă a profesorului Emil Sitaru, care colecționează seturi...

Mădălina – tattoo artistul, care „brodează” povești pe piele de un deceniu. Soțul Alex și-a oferit pielea drept „pânză”

Respiră artă prin toți porii! Așa am putea descrie familia Ureche, care a pus pe picioare unul dintre cele mai mișto saloane de tatuaje...