Dacă pentru majoritatea este o locație de tranzit, Gara din Cluj-Napoca devine casă pentru alții. Acesta e și cazul lui Vasile: un bărbat de 70 de ani cu probleme de sănătate, care trăiește de pe o zi pe alta. Pentru el, de cele mai multe ori acasă este afară.

Avea o casă în Aiud, dar oricât ai încerca să afli ce s-a întâmplat de nu poate locui acolo, sau de ce nu poate sta cu fratele său în Turda, nu vei găsi răspunsul. Nu este vorbăreț, nu mai are putere și nici motivație să își spună povestea de viață. Vasile își duce traiul pe străzile din Cluj, în gară și, în zilele norocoase, la Centrul de Găzduire Temporară.

Dacă îi dai niște biscuiți sperând să-l ajuți să-și mai potolească foamea, el va spune că nu-i nevoie. Are nevoie să meargă la doctor, în schimb.

„Mă dor picioarele, nu prea le mai pot mișca”, murmură Vasile.

Îl întrebi dacă are cine să-l ducă la medic și se așterne liniștea, până când găsește răgazul să spună: „Îmi dau ei medicamente…”, cumva sperând că, dacă spune asta cu voce tare, chiar se va întâmpla.

Ziua umblă pe unde poate, dacă îl duc picioarele. Ori asta, ori stă prin Gara Cluj-Napoca, unde mai are companie, uneori. Nu că socializarea cu alți oameni la fel de nefericiți ar fi pe lista lui de dorințe. În acest punct al vieții sale, nu știe dacă să mai vrea ceva.

Paznicul îi știe pe toți: „Au nevoie de ajutor și ei.”

Paznicul din Gara Cluj-Napoca a ajuns să îi cunoască pe toți, cu tot cu necazurile și dramele lor și a luat legătura cu autoritățile locale pentru a-i ajuta atât cât îi stă în putință.

„Polițiștii vor veni diseară să îi ducă la Centrul de Găzduire Temporară de pe strada Oașului. Ce-i de făcut? Măcar atât să primească, au nevoie de ajutor și ei.”, a adăugat el.

Pentru unii, se solicită intervenția poliției, alții se duc singuri la Centru. Deși li se oferă un loc de dormit și mâncare, mulți nu vor să rămână, iar personalul nu îi poate ține cu forța.

Potrivit unui asistent social de la Centru, majoritatea nu vor să rămână din cauza regulilor de igienă, a interdicției privind consumul de alcool și a lipsei deschiderii spre colectivitate.

„Iarna sunt mai multe solicitări. Majoritatea persoanelor sunt în tranzit, petrecând doar câteva nopți aici. Dacă sunt aduși de poliție, sunt identificați. Ceilalți, care vin singuri, își depun actele, dar fiecare e liber să stea cât are nevoie, până în 2 ani, aceasta e limita. Unii pleacă fără să ne anunțe. Nu e un centru închis, vin și pleacă atunci când vor.”, a spus Anca, asistent social la centrul de pe Oașului.

De pe stradă, în centrele de găzduire temporară 

De-a lungul timpului, a cunoscut mulți oameni ai străzii, dar nu a aflat poveștile tuturor.

„De obicei, aflăm istoricul celor care sunt beneficiari aici și stau o perioadă mai îndelungată, atât cât vor ei să ne spună. Nu îi obligăm. În principiu, divorțurile și alcoolul sunt cauzele care îi aduc aici. Dar și pierderea locului de muncă sau a locuinței, ori un venit lunar prea mic îi mai aduce pe cei fără posibilități la noi. Se întâmplă. Vin și stau până reușesc să strângă niște bani și să găsească o chirie mai ieftină.”, explică ea.

Așadar, la centru sunt persoane din mai multe categorii sociale. Dar toți sunt bărbați în prezent. Au găzduit și femei în trecut, dar erau semnificativ mai puține.

„Sunt ca acasă aici.”, adaugă Anca.

Reintegrarea socială: „Noi putem face cam cât își doresc și ei.”

Se bucură când vede persoane care au reușit să se reintegreze în societate, angajându-se sau întemeindu-și o familie.

„Mai vin și vești bune, nu atât de multe cum ne-am fi dorit, dar asta e situația. În principiu, se angajează în curățenie, în pază sau, mai rar, în construcții, deoarece condiția fizică nu prea le permite. Important e să înceapă de undeva, apoi căutăm și alte oportunități, mai bine plătite. Avem centru de incluziune socială în cadrul direcției. Colaborează cu diverși angajatori și mai trimitem persoane acolo.

Reintegrarea se face în funcție de nevoile și starea de sănătate a fiecăruia. Puțini sunt apți de muncă, unii au probleme psihice și nu se pot adapta, moment în care încercăm să îi ajutăm cu pensiile de invaliditate, dar sunt foarte mici, mai ales pentru traiul în Cluj. Noi putem face cam cât își doresc și ei. De multe ori am venit cu inițiative și au fost înțelese greșit.”, mai spune asistentul social.

Astfel, dacă înainte se mai organizau activități pentru a preveni consumul de alcool, acum personalul se limitează la consilierea individuală, în cadrul căreia specialiștii se axează pe nevoile punctuale ale fiecăruia.

De asemenea, cei care trec pragul centrului beneficiază de control medical gratuit și de asistență socială și juridică. Li se interzice consumul de alcool în perimetrul centrului, precum și distrugerea și sustragerea bunurilor.

Dacă au la activ 2 abateri (comportament ostil/violent, consum de alcool și/sau droguri în perimetrul centrului, distrugerea/sustragerea bunurilor, nepăstrarea curățeniei), li interzice accesul în adăpost.

Centre care devin „acasă” pentru cei fără adăpost

Centrul amintit mai sus nu este singurul loc care se ocupă de preluarea oamenilor străzii. În Cluj-Napoca, mai sunt adăposturi care găzduiesc atât adulți, cât și copii:

• Adăpost de Zi şi Noapte pentru Copiii Străzii – „Arlechino” (strada Fabricii de Zahăr 51): 22 locuri pentru copiii străzii, din care 12 locuri noaptea și 10 locuri ziua; oferă o alternativă la viaţa din stradă pentru copii, asigurându-le găzduire, îngrijire, activităţi educative, consiliere de specialitate (socială, psihologică, pedagogică)
• Centrul Creştin pentru Copiii Străzii (strada Sobarilor 29): 24 locuri pentru copii de pe raza judeţului Cluj, care au părăsit domiciliul familiei şi trăiesc în stradă; li se acordă asistenţă psihologică și consiliere spirituală, li se facilitează accesul la o educație adecvată
• Centrul Social de Urgență (strada Dragoș Vodă 36-38): asigură adăpost temporar persoanelor aflate în risc de marginalizare și excluziune socială din raza municipiului Cluj-Napoca pentru o perioadă determinată de maximum 6 luni, cu posibilitatea prelungirii în situaţii bine întemeiate şi în cazul situaţiilor de urgenţă pe timpul nopţii

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca a oferit mai multe informații despre situația oamenilor de pe stradă care au beneficiat de sprijin iarna trecută, pentru o mai bună înțelegere a fenomenului.

„În administrarea Direcției de Asistență Socială și Medicală, funcționează 2 centre pentru persoane fără adăpost: Centrul Social de Urgență, cu o capacitate de 50 de locuri, pe strada Dragoș Vodă 36-38, respectiv Centrul de Găzduire Temporară de pe strada Oașului 298, cu o capacitate de 64 de locuri. În perioada 1 decembrie 2021 – 31 martie 2022, în cadrul celor două centre, au beneficiat de servicii sociale un număr de 284 de persoane.”, se arată în răspunsul Primăriei.